Rugbyul pe înțelesul tuturor: De ce se joacă cu balon oval și nu rotund?
De Marian Burlacu, 29 Apr. 2024
Gestul lui W.W. Ellis de a lua balonul în brațe a fost cel dintâi pas pe drumul despărțirii rugbyului de fotbal. Un altul a fost făcut în 1851. În acele timpuri în care, de pildă, Moldova și Țara Românească plănuiau să se unească, William Gilbert (1799-1877) a confecționat primul balon oval în localitatea engleză Rugby. Trebuie spus, însă, că la început la meciurile de rugby s-a folosit unul rotund. Și atunci de ce s-a ajuns la forma ovală?
De altfel, în primul regulament adoptat de Rugby Football Union (RFU), forul care a condus rugbyul în Anglia, nici măcar nu se menționa forma pe care trebuia să o aibă balonul. Acesta trebuia să fie rezistent, adică să nu se spargă în timpul disputei care era, deseori, acerbă.
Cert este că pentru a confecționa primul balon Gilbert a folosit o vezică de porc cumpărată de la crescătorii de animale. A umflat-o cu aer, iar apoi a prins-o în patru bucăți de piele cusute între ele.
Confecționate începând din 1835, baloanele ovale Gilbert au fost prezentate publicului la Expoziția Internațională de la Londra, în 1851. E adevărat că ele semănau, pe atunci, mai degrabă cu o prună, însă forma lor a fost ameliorată, mai apoi, de urmașii lui William Gilbert, mai ales de nepotul său, James.
În 1870, Richard Lindon a introdus camerele cu aer în balon. Și tot atunci, prin folosirea cauciucului în realizarea balonului, acesta a început să semene cu un ou. De asemenea, în realizarea baloanelor, muncitorii nu s-au mai îmbolnăvit intrând în contact cu vezica unor porci contaminați.
Cum s-a ajuns la forma ovală? Din câte se pare, aceasta a fost adoptată la cererea studenților britanici, care aveau nevoie de un balon care să se plieze mai bine pe pieptul lor atunci când se aflau în alergare. Iar forma ovală era mult mai potrivită decât aceea rotundă – suprafața balonului care atingea corpul celui care îl purta era mai mare. De altfel, și în alte sporturi care au fost inspirate de rugby balonul are formă ovală. Și voi aminti fotbalul american.
La moartea lui William Gilbert, în 1877, firma a fost preluată de nepotul acestuia, James. De menționat, totodată, că în acel an, unul în care România și-a declarat Independența, producția anuală de baloane era de 2.800.
După un secol, în 1987, firma Gilbert a furnizat baloanele oficiale la prima ediție a Rugby World Cup, din Noua Zeelandă și Australia. Din acel moment, și modul de realizare a lor s-a schimbat. Pielea, care reținea apa, crescând greutatea baloanelor, a fost înlocuită de materialele sintetice. Iar acestea au permis și o mai bună mâinuire a lor, implicit comiterea a mai puține erori la transmiterea și prinderea lor.
Trebuie spus că firma Gilbert nu a realizat numai baloane de rugby, ci și pentru alte sporturi cu mingea. Ea s-a lansat, de pildă, în producerea echipamentului pentru netball, sport popular în Australasia (Australia și Noua Zeelandă, îndeosebi). În 2002, confruntată cu probleme financiare, marca Gilbert a fost cumpărată de Grays International, un alt producător de echipament sportiv din Marea Britanie.
Potrivit regulei cu numărul 2 a World Rugby, balonul de rugby are următoarele caracteristici:
Dimensiuni
Lungimea axei mari: de la 280 la 300 mm
Circumferință (de la o extremitate la alta): de la 740 la 770 mm
Perimetrul mic: de la 580 la 620 mm
Masă: de la 410 la 460 grame
Presiune: de la 65,71 la 68,75 kilopascali
Materialul din care este confecționat: piele sau material sintetic similar. Materialul poate să fie tratat pentru a face balonul mai rezistent la apă și mai ușor de ținut în mâini.
În funcție de dimensiuni, baloanele pot fi de mai multe categorii: 1-2 - suvenir, 3 - pentru copii sub 10 ani, 4 -pentru femei și copii de 12 ani, 5 - pentru bărbați seniori.
De altfel, în primul regulament adoptat de Rugby Football Union (RFU), forul care a condus rugbyul în Anglia, nici măcar nu se menționa forma pe care trebuia să o aibă balonul. Acesta trebuia să fie rezistent, adică să nu se spargă în timpul disputei care era, deseori, acerbă.
Cert este că pentru a confecționa primul balon Gilbert a folosit o vezică de porc cumpărată de la crescătorii de animale. A umflat-o cu aer, iar apoi a prins-o în patru bucăți de piele cusute între ele.
Confecționate începând din 1835, baloanele ovale Gilbert au fost prezentate publicului la Expoziția Internațională de la Londra, în 1851. E adevărat că ele semănau, pe atunci, mai degrabă cu o prună, însă forma lor a fost ameliorată, mai apoi, de urmașii lui William Gilbert, mai ales de nepotul său, James.
În 1870, Richard Lindon a introdus camerele cu aer în balon. Și tot atunci, prin folosirea cauciucului în realizarea balonului, acesta a început să semene cu un ou. De asemenea, în realizarea baloanelor, muncitorii nu s-au mai îmbolnăvit intrând în contact cu vezica unor porci contaminați.
Cum s-a ajuns la forma ovală? Din câte se pare, aceasta a fost adoptată la cererea studenților britanici, care aveau nevoie de un balon care să se plieze mai bine pe pieptul lor atunci când se aflau în alergare. Iar forma ovală era mult mai potrivită decât aceea rotundă – suprafața balonului care atingea corpul celui care îl purta era mai mare. De altfel, și în alte sporturi care au fost inspirate de rugby balonul are formă ovală. Și voi aminti fotbalul american.
La moartea lui William Gilbert, în 1877, firma a fost preluată de nepotul acestuia, James. De menționat, totodată, că în acel an, unul în care România și-a declarat Independența, producția anuală de baloane era de 2.800.
După un secol, în 1987, firma Gilbert a furnizat baloanele oficiale la prima ediție a Rugby World Cup, din Noua Zeelandă și Australia. Din acel moment, și modul de realizare a lor s-a schimbat. Pielea, care reținea apa, crescând greutatea baloanelor, a fost înlocuită de materialele sintetice. Iar acestea au permis și o mai bună mâinuire a lor, implicit comiterea a mai puține erori la transmiterea și prinderea lor.
Trebuie spus că firma Gilbert nu a realizat numai baloane de rugby, ci și pentru alte sporturi cu mingea. Ea s-a lansat, de pildă, în producerea echipamentului pentru netball, sport popular în Australasia (Australia și Noua Zeelandă, îndeosebi). În 2002, confruntată cu probleme financiare, marca Gilbert a fost cumpărată de Grays International, un alt producător de echipament sportiv din Marea Britanie.
Potrivit regulei cu numărul 2 a World Rugby, balonul de rugby are următoarele caracteristici:
Dimensiuni
Lungimea axei mari: de la 280 la 300 mm
Circumferință (de la o extremitate la alta): de la 740 la 770 mm
Perimetrul mic: de la 580 la 620 mm
Masă: de la 410 la 460 grame
Presiune: de la 65,71 la 68,75 kilopascali
Materialul din care este confecționat: piele sau material sintetic similar. Materialul poate să fie tratat pentru a face balonul mai rezistent la apă și mai ușor de ținut în mâini.
În funcție de dimensiuni, baloanele pot fi de mai multe categorii: 1-2 - suvenir, 3 - pentru copii sub 10 ani, 4 -pentru femei și copii de 12 ani, 5 - pentru bărbați seniori.
Articole similare
29 Oct. 2024
ROMÂNIA / ECHIPA NAȚIONALĂ DE SENIORI: Doar doi stranieri în lotul cu care Stejarii pregătesc meciul test cu Tonga!
Nicio mare surpriză în privința lotului lărgit pe care David Gerard l-a convocat la București, pentru pregătirea meciului test cu Tonga, primul din această toamnă. Francezul mizează pe...
28 Oct. 2024
MECIURI TEST / TOAMNA 2024: Cine va arbitra România la partidele din noiembrie
Așa cum se obișnuiește, și nu de ieri, de azi, în această toamnă se vor disputa meciurile test, cele în care se înfruntă, de regulă, reprezentativele din cele două emisfere....
26 Oct. 2024
CUPA ROMÂNIEI 2024 / GRUPE: CSM Știința Baia Mare, CS Dinamo și CSA Steaua s-au calificat în semifinale
Meciurile disputate astăzi (sâmbătă, 26 octombrie 2024), în a doua etapă din ediția 2024 a Cupei României la rugby a lămurit, în mare măsură, situația. Victorioase,...
25 Oct. 2024
ROMÂNIA / CUPA ROMÂNIEI 2024 / GRUPE: Se joacă pentru un loc în semifinale
La puțin timp după evoluțiile selecționatei Romanian Wolves și înaintea meciurilor test pe care naționala noastră de rugby le va susține luna viitoare, internaționalii români...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
Comentarii 1 comentariu