JO 1924 / ENIGMELE RUGBYULUI: Pe site-ul FFR apare că Franța a învins cu 59-3 România, iar CIO indică 61-3! Unde s-au pierdut două puncte?
De Marian Burlacu, 04 Mai 2024
Rugbyul românesc sărbătorește în această săptămână împlinirea a 100 de ani de la câștigarea medaliei de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris. Adică a primei medalii din istoria sportului nostru. Cu mari eforturi financiare, un grup de rugbyști a reprezentat țara noastră la principala competiție polisportivă. Și deși a pierdut meciurile cu Franța (3-61) și SUA (0-37), România a ocupat locul 3. Interesant este că în timp ce presa din Hexagon, dar și aceea internațională, precum și Comitetul Internațional Olimpic (CIO) dau că Franța s-a impus cu 61-3 în fața naționalei noastre, Federația Franceză de Rugby (FFR) indică pe site-ul oficial că rezultatul a fost 59-3... Și la fel apare și în anuarele forului de la Paris. Cum „au dispărut” cele două puncte reprezintă o enigmă. (Foto: cotidianul francez „Le Journal”)
Turneul olimpic de rugby a debutat în 4 mai 1924, iar presa din Hexagon l-a prezentat în cele mai mici detalii. Precursor al „l’Equipe”-ului, cotidianul francez „l’Auto” a făcut o avancronică disputei inaugurale în numărul din 1 mai 1924: „Turneul olimpic va începe duminică cu meciul Franța – România, care se va juca pe peluza Stadionului Olimpic. Echipă română, formată la școala franceză, cuprinde buni jucători dintre care pe unii îi cunoaștem fiindcă au evoluat la cluburi pariziene atunci când erau studenți. H. Manu, Tănăsescu, Crătunescu sunt unii dintre ei. Dar selecționata română este departe de cea franceză, care se bazează pe cluburi numeroase”.
În 4 mai, rugbyștii români au întâlnit puternica formație a Franței, în fața căreia nu au reușit să opună o prea mare rezistență. Nici nu era posibil așa ceva. Până atunci, Franța disputase mai multe meciuri în compania formațiilor anglo-saxone. Cu Anglia, de pildă, jucase de 14 ori, obținând un egal (11-11) pe „Twickenham”, cu doi ani înainte.
Superioritatea „cocoșilor” s-a făcut simțită încă din primele 40 de minute, răstimp în care ei au marcat cinci încercări, din care două au fost transformate. Echipa noastră, în schimb, nu a izbutit decât o lovitură de pedeapsă, astfel că scorul la pauză a fost favorabil Franței (19-3). În partea a doua, pe fondul căderii fizice a jucătorilor români, gazdele au marcat alte opt eseuri. Per total, cele mai multe încercări au fost înscrise de Jaureguy (patru), cel care avea să fie mai apoi vicepreședinte al Federației Franceze de Rugby și selecționer al echipei acestei țări (1957).
.jpg)
În general, presa bucureșteană a preluat informațiile transmise de agenția de presă Rador: „Meciul s-a caracterizat prin superioritatea manifestată de francezi și prin faptul că românii nu sunt încă obșnuiți cu viteza și clasicismul meciurilor internaționale.” Mai apoi, s-au făcut analize, iar rezultatul consemnat nu a mulțumit opinia publică din România. Ziarul „Nădejdea” din 10 mai 1924 a stabilit imediat și cauzele care au determinat un eșec atât de aspru: „Înfrângerea grea pe care am suferit-o de la profesorii noștri se explică prin faptul că jucătorii români, obosiți de un drum de patru zile, cu personalul, decimați de o întreținere mediocră, din lipsă de fonduri, s-au prezentat pe teren în condițiile cele mai proaste”. După ce a remarcat faptul că echipa de rugby s-a deplasat pe cont propriu la Paris, publicația mai sus citată a criticat sever nepăsarea conducătorilor sportului nostru: „Cu atât mai condamnabil este dezinteresul membrilor Comitetului Olimpic Român, care nici măcar n-a luat act de plecarea echipei naționale”.
Sub titlul „Franța a surclasat România”, cotidianul „l’Auto” a făcut o cronică disputei chiar pe prima pagină a ediției din 5 mai 1924. După ce a considerat că a fost vorba despre „o lecție de rugby”, publicația a subliniat că meciul a reprezentat un bun antrenament pentru echipa Franței în vederea întâlnirii cu adevărat serioase cu SUA... „Francezii, care și-au surclasat adversarii în toate liniile, au jucat la mână de la un capăt la altul, alternând atacurile clasice, fazele ofensive subtile și complicate care n-au reușit mereu. Înaintașii francezi, mult mai puternici i-au busculat ușor pe oponenții lor și au dat mingea jucătorilor de pe treisferturi, care au jucat în viteză”.
Publicația a mai precizat că pe stadion ar fi fost mai mulţi spectatori dacă autorităţile n-ar fi scumpit biletele de tren (5 franci) de la Gara Saint Lazare (călătoria la arenă se făcea cu trenul), făcându-i pe mulţi dintre eventualii spectatori să se întoarcă acasă... Şi aşa din vânzarea biletelor s-a adunat 100.000 franci.
Ziarul „L’Echo” a scris: „Cum era de așteptat, echipa franceză n-a întâmpinat nicio greutate să repurteze o victorie zdrobitoare asupra aliaţilor noştri”. De asemenea, în Franța s-a spus că jocul românilor la ofsaid, ceea ce a cauzat întreruperi repetate, i-a împiedicat pe francezi să înscrie mai multe încercări.
Cu toată înfrângerea, specialiştii străini au remarcat câţiva jucători români, printre care pe fundaşul Florian. De asemenea, s-a evidențiat faptul că singurul jucător care în ultimele 15 minute s-a luptat cu adversarii a fost Mihăilescu. Și că a decepţionat, în special, Sfetescu, jucător de la care „se aştepta mai mult”.
Cu acest meci, s-a inaugurat oficial Stadionul Colombes. „Franța a zdrobit România”, a titrat și revista „Miroir des Sports” din 8 mai 1924, după care s-a referit și la arenă: „Meciul s-a disputat pe un stadion magnific, însă care nu este terminat. Lipsește de pildă tabela de marcaj. Serviciile de telefonie și telegraf sunt provizorii. Tribuna presei, cu 500 de locuri, nu există încă. Iar zugrăvirea stadionului n-a fost încheiată”. S-a menționat, de asemenea, că Regina României fusese invitată să asiste la partidă: „Suverana a fost inspirată că n-a acceptat invitația”, a concluzionat publicația.
Francezii au apărut la acel meci în tricouri şi pantaloni albi, jambiere roşii, iar românii în tricouri albastru deschis cu stema ţării pe piept, pantaloni albi şi jambiere roşii. Mai trebuie spus că arbitrul Muntz era jucător la Racing Club de France.
Meciul cu Franța de la JO mai prezintă și un alt aspect interesat. Cu toate că multe surse din țară, precum și cele ale Comitetului Internațional Olimpic (CIO), dar și ziarele din Hexagon au indicat drept rezultat final 61-3, Federația Franceză de Rugby susține că acel meci a fost câștigat cu 59-3... Și așa apare și astăzi pe site-ul oficial!
Iată cum arată caseta tehnică a confruntării de pe Stadionul Olimpic:
Franța - România 61-3 (19-3)
PARIS (4 mai 1924). Stadion: „Colombes”. Spectatori: 15.000. Timp: frumos. Teren: bun. Arbitru: J. Muntz (Franța). Judecători de margine: Rutherford (Franța) și Ionescu (România).
Au marcat: Jaureguy 4e (12p), Got 2e (6p), Dupouy 2e (6p), Behoteguy 2e (6p), Gerintes 2e (6p), Beguet 1e (3p), 8t (16p), 1lp (3p), Etcheberry 1e (3p), respectiv Florian 1lp (3p).
Franța: Etienne Bonnes (Narbonne) - Raoul Got (Perpignan), Andre Dupouy (SA Bordeaux), Andre Boheteguy (Bayonne), Adolphe Jaureguy (Stade Francais) – (md) Adolphe Bousquet (Beziers), (mg) Clement Dupont (Rouen) - Felix Lassarre (Grenoble, cpt.), Jean Etcheberry (Cognac), Gilbert Gerintes (CASG Paris) - Etienne Piquiral (Racing CF), Aime Cassayet (Narbonne) - Louis Beguet (Racing CF), Jean Bayard (Stade Toulousain), Rene Araou (Narbonne).
România: Tudor Florian (Stadiul Român) - Gheorghe Benția (Stadiul Român), Nicolae Mărăscu (Stadiul Român, cpt.), Mircea Sfetescu (Stadiul Român), Paul Vidrașcu (Tennis Club Român) – (md) Atanase Tănăsescu (Tennis Club Român), (mg) Ion Gârleşteanu (Stadiul Român) - Sterian Soare (Tennis Club Român), Mihai Vardala (Stadiul Român), Iosif Nemeș (Sportul Studențesc) - Paul Nedelcovici (Sportul Studențesc), Tudor Marian (Tennis Club Român) - Gheorghe-Eugen Sfetescu (Stadiul Român), Sorin Mihăilescu (Sportul Studențesc), Dumitru Armășel (Stadiul Român).
Nota autorului: Inițial, pentru mulți ani, și eu am dat ca rezultat al meciului Franța - România 59-3. Fiindcă mi s-a părut ciudat ca în timp ce francezii spun că a fost 59-3 noi, românii, să susținem că 61-3 este corect... Mai apoi, însă, consultând și documentele CIO, inclusiv Raportul Oficial al Jocurilor Olimpice Paris 1924, precum și ziarele străine, dar și bucureștene am constatat că și în acestea apare 61-3. Ceea ce mă face să adopt această variantă.
Turneul olimpic de rugby a debutat în 4 mai 1924, iar presa din Hexagon l-a prezentat în cele mai mici detalii. Precursor al „l’Equipe”-ului, cotidianul francez „l’Auto” a făcut o avancronică disputei inaugurale în numărul din 1 mai 1924: „Turneul olimpic va începe duminică cu meciul Franța – România, care se va juca pe peluza Stadionului Olimpic. Echipă română, formată la școala franceză, cuprinde buni jucători dintre care pe unii îi cunoaștem fiindcă au evoluat la cluburi pariziene atunci când erau studenți. H. Manu, Tănăsescu, Crătunescu sunt unii dintre ei. Dar selecționata română este departe de cea franceză, care se bazează pe cluburi numeroase”.
În 4 mai, rugbyștii români au întâlnit puternica formație a Franței, în fața căreia nu au reușit să opună o prea mare rezistență. Nici nu era posibil așa ceva. Până atunci, Franța disputase mai multe meciuri în compania formațiilor anglo-saxone. Cu Anglia, de pildă, jucase de 14 ori, obținând un egal (11-11) pe „Twickenham”, cu doi ani înainte.
Superioritatea „cocoșilor” s-a făcut simțită încă din primele 40 de minute, răstimp în care ei au marcat cinci încercări, din care două au fost transformate. Echipa noastră, în schimb, nu a izbutit decât o lovitură de pedeapsă, astfel că scorul la pauză a fost favorabil Franței (19-3). În partea a doua, pe fondul căderii fizice a jucătorilor români, gazdele au marcat alte opt eseuri. Per total, cele mai multe încercări au fost înscrise de Jaureguy (patru), cel care avea să fie mai apoi vicepreședinte al Federației Franceze de Rugby și selecționer al echipei acestei țări (1957).
În general, presa bucureșteană a preluat informațiile transmise de agenția de presă Rador: „Meciul s-a caracterizat prin superioritatea manifestată de francezi și prin faptul că românii nu sunt încă obșnuiți cu viteza și clasicismul meciurilor internaționale.” Mai apoi, s-au făcut analize, iar rezultatul consemnat nu a mulțumit opinia publică din România. Ziarul „Nădejdea” din 10 mai 1924 a stabilit imediat și cauzele care au determinat un eșec atât de aspru: „Înfrângerea grea pe care am suferit-o de la profesorii noștri se explică prin faptul că jucătorii români, obosiți de un drum de patru zile, cu personalul, decimați de o întreținere mediocră, din lipsă de fonduri, s-au prezentat pe teren în condițiile cele mai proaste”. După ce a remarcat faptul că echipa de rugby s-a deplasat pe cont propriu la Paris, publicația mai sus citată a criticat sever nepăsarea conducătorilor sportului nostru: „Cu atât mai condamnabil este dezinteresul membrilor Comitetului Olimpic Român, care nici măcar n-a luat act de plecarea echipei naționale”.
Sub titlul „Franța a surclasat România”, cotidianul „l’Auto” a făcut o cronică disputei chiar pe prima pagină a ediției din 5 mai 1924. După ce a considerat că a fost vorba despre „o lecție de rugby”, publicația a subliniat că meciul a reprezentat un bun antrenament pentru echipa Franței în vederea întâlnirii cu adevărat serioase cu SUA... „Francezii, care și-au surclasat adversarii în toate liniile, au jucat la mână de la un capăt la altul, alternând atacurile clasice, fazele ofensive subtile și complicate care n-au reușit mereu. Înaintașii francezi, mult mai puternici i-au busculat ușor pe oponenții lor și au dat mingea jucătorilor de pe treisferturi, care au jucat în viteză”.
Publicația a mai precizat că pe stadion ar fi fost mai mulţi spectatori dacă autorităţile n-ar fi scumpit biletele de tren (5 franci) de la Gara Saint Lazare (călătoria la arenă se făcea cu trenul), făcându-i pe mulţi dintre eventualii spectatori să se întoarcă acasă... Şi aşa din vânzarea biletelor s-a adunat 100.000 franci.
Ziarul „L’Echo” a scris: „Cum era de așteptat, echipa franceză n-a întâmpinat nicio greutate să repurteze o victorie zdrobitoare asupra aliaţilor noştri”. De asemenea, în Franța s-a spus că jocul românilor la ofsaid, ceea ce a cauzat întreruperi repetate, i-a împiedicat pe francezi să înscrie mai multe încercări.
Cu toată înfrângerea, specialiştii străini au remarcat câţiva jucători români, printre care pe fundaşul Florian. De asemenea, s-a evidențiat faptul că singurul jucător care în ultimele 15 minute s-a luptat cu adversarii a fost Mihăilescu. Și că a decepţionat, în special, Sfetescu, jucător de la care „se aştepta mai mult”.
Cu acest meci, s-a inaugurat oficial Stadionul Colombes. „Franța a zdrobit România”, a titrat și revista „Miroir des Sports” din 8 mai 1924, după care s-a referit și la arenă: „Meciul s-a disputat pe un stadion magnific, însă care nu este terminat. Lipsește de pildă tabela de marcaj. Serviciile de telefonie și telegraf sunt provizorii. Tribuna presei, cu 500 de locuri, nu există încă. Iar zugrăvirea stadionului n-a fost încheiată”. S-a menționat, de asemenea, că Regina României fusese invitată să asiste la partidă: „Suverana a fost inspirată că n-a acceptat invitația”, a concluzionat publicația.
Francezii au apărut la acel meci în tricouri şi pantaloni albi, jambiere roşii, iar românii în tricouri albastru deschis cu stema ţării pe piept, pantaloni albi şi jambiere roşii. Mai trebuie spus că arbitrul Muntz era jucător la Racing Club de France.
Meciul cu Franța de la JO mai prezintă și un alt aspect interesat. Cu toate că multe surse din țară, precum și cele ale Comitetului Internațional Olimpic (CIO), dar și ziarele din Hexagon au indicat drept rezultat final 61-3, Federația Franceză de Rugby susține că acel meci a fost câștigat cu 59-3... Și așa apare și astăzi pe site-ul oficial!
Iată cum arată caseta tehnică a confruntării de pe Stadionul Olimpic:
Franța - România 61-3 (19-3)
PARIS (4 mai 1924). Stadion: „Colombes”. Spectatori: 15.000. Timp: frumos. Teren: bun. Arbitru: J. Muntz (Franța). Judecători de margine: Rutherford (Franța) și Ionescu (România).
Au marcat: Jaureguy 4e (12p), Got 2e (6p), Dupouy 2e (6p), Behoteguy 2e (6p), Gerintes 2e (6p), Beguet 1e (3p), 8t (16p), 1lp (3p), Etcheberry 1e (3p), respectiv Florian 1lp (3p).
Franța: Etienne Bonnes (Narbonne) - Raoul Got (Perpignan), Andre Dupouy (SA Bordeaux), Andre Boheteguy (Bayonne), Adolphe Jaureguy (Stade Francais) – (md) Adolphe Bousquet (Beziers), (mg) Clement Dupont (Rouen) - Felix Lassarre (Grenoble, cpt.), Jean Etcheberry (Cognac), Gilbert Gerintes (CASG Paris) - Etienne Piquiral (Racing CF), Aime Cassayet (Narbonne) - Louis Beguet (Racing CF), Jean Bayard (Stade Toulousain), Rene Araou (Narbonne).
România: Tudor Florian (Stadiul Român) - Gheorghe Benția (Stadiul Român), Nicolae Mărăscu (Stadiul Român, cpt.), Mircea Sfetescu (Stadiul Român), Paul Vidrașcu (Tennis Club Român) – (md) Atanase Tănăsescu (Tennis Club Român), (mg) Ion Gârleşteanu (Stadiul Român) - Sterian Soare (Tennis Club Român), Mihai Vardala (Stadiul Român), Iosif Nemeș (Sportul Studențesc) - Paul Nedelcovici (Sportul Studențesc), Tudor Marian (Tennis Club Român) - Gheorghe-Eugen Sfetescu (Stadiul Român), Sorin Mihăilescu (Sportul Studențesc), Dumitru Armășel (Stadiul Român).
Nota autorului: Inițial, pentru mulți ani, și eu am dat ca rezultat al meciului Franța - România 59-3. Fiindcă mi s-a părut ciudat ca în timp ce francezii spun că a fost 59-3 noi, românii, să susținem că 61-3 este corect... Mai apoi, însă, consultând și documentele CIO, inclusiv Raportul Oficial al Jocurilor Olimpice Paris 1924, precum și ziarele străine, dar și bucureștene am constatat că și în acestea apare 61-3. Ceea ce mă face să adopt această variantă.
Articole similare
29 Oct. 2024
ROMÂNIA / ECHIPA NAȚIONALĂ DE SENIORI: Doar doi stranieri în lotul cu care Stejarii pregătesc meciul test cu Tonga!
Nicio mare surpriză în privința lotului lărgit pe care David Gerard l-a convocat la București, pentru pregătirea meciului test cu Tonga, primul din această toamnă. Francezul mizează pe...
28 Oct. 2024
MECIURI TEST / TOAMNA 2024: Cine va arbitra România la partidele din noiembrie
Așa cum se obișnuiește, și nu de ieri, de azi, în această toamnă se vor disputa meciurile test, cele în care se înfruntă, de regulă, reprezentativele din cele două emisfere....
26 Oct. 2024
CUPA ROMÂNIEI 2024 / GRUPE: CSM Știința Baia Mare, CS Dinamo și CSA Steaua s-au calificat în semifinale
Meciurile disputate astăzi (sâmbătă, 26 octombrie 2024), în a doua etapă din ediția 2024 a Cupei României la rugby a lămurit, în mare măsură, situația. Victorioase,...
25 Oct. 2024
ROMÂNIA / CUPA ROMÂNIEI 2024 / GRUPE: Se joacă pentru un loc în semifinale
La puțin timp după evoluțiile selecționatei Romanian Wolves și înaintea meciurilor test pe care naționala noastră de rugby le va susține luna viitoare, internaționalii români...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
